Depresia postnatala si alaptarea – afla mai multe despre legatura care exista intre cele doua, cum se pot influenta reciproc si ce solutii exista.
CUPRINS:
1. Ce este depresia postnatala?
2. Depresia postnatala – cum poate afecta alaptarea?
3. Medicamentele antidepresive – compatibile cu alaptarea?
Ce este depresia postnatala?
Depresia postnatala sau depresia postpartum sunt denumirile date depresiei care uneori poate sa apara dupa nastere. Femeile care se confrunta cu depresie dupa nastere au mai multe riscuri de a renunta la alaptare mai devreme si de a avea probleme la alaptare, ceea ce poate duce la efecte negative asupra sanatatii mamei si a copilului. Este important ca depresia sa fie diagnosticata si tratata rapid, deoarece simptomele pot avea un impact major asupra bunastarii unei mame, a copilului si a familiei.
Simptome de depresie postnatala
Simptomele pot include:
- dificultati de somn (fara legatura cu trezirea bebelusului pentru hranire);
- lipsa interesului pentru orice fel de activitati, inclusiv cele care implica bebelusul;
- oboseala intensa, coplesitoare, lipsa de motivatie;
- probleme de memorie si de luare a deciziilor;
- tristete intensa, lipsa de speranta, iritabilitate;
- anxietate excesiva, atacuri de panica, plans frecvent;
- pierderea poftei de mancare;
- ganduri despre autovatamare etc.
In timp ce termenul „postpartum” este in general folosit pentru a acoperi primele 4-6 saptamani dupa nastere, se crede ca depresia postpartum se poate dezvolta pana la un an dupa nastere.
→ Pentru mai multe informatii, inclusiv cum sa detectati semnele de depresie, cititi articolul general despre Depresia postnatala.
Ce inseamna baby blues?
Depresia postpartum este diferita de „baby blues”, deoarece „baby blues” este o perioada mai scurta de tulburari emotionale (inclusiv plans, schimbari ale dispozitiei, probleme cu somnul, iritabilitate si anxietate) care este experimentata de pana la 4 din 5 femei in primele cateva zile dupa nastere si de obicei se remite in 10 zile. Senzatia de tristete si melancolie la cateva zile dupa nastere pare sa fie asociata cu schimbarea brusca a hormonilor dupa nastere. Cateva zile de odihna si sprijin sunt de obicei tot ceea ce este nevoie si de obicei trece in cateva zile. Insa, este foarte diferita de depresia postnatala care continua saptamani sau luni.
Ce provoaca depresia postnatala?
Depresia postnatala are multi factori de risc care variaza de la o persoana la alta. Stresul, durerea, lipsa somnului, alimentatia, depresia preexistenta, traumatismele la nastere si lipsa sprijinului celor din jur sunt factori de risc importanti.
Astfel, principalele cauze pentru depresia postpartum includ:
- Stresul si inflamatia – Stresul fizic si mental, inclusiv durerea si tulburarile de somn sunt factori de risc pentru depresia dupa nastere. Stresul fizic si mental poate declansa un raspuns inflamator din partea sistemului imunitar si acesta este un factor de risc pentru depresie.
- Durerea – Nasterea poate fi dureroasa, iar durerea poate creste inflamatia si poate perturba somnul mamei. De asemenea, problemele legate de alaptare, cum ar fi durerea severa a mameloanelor sau imposibilitatea de a alapta pot creste si riscul de depresie.
- Lipsa somnului – Somnul este important pentru sanatatea mentala. Problemele de somn si oboseala extrema sunt factori de risc pentru depresie. Lipsa somnului are, de asemenea, un efect asupra sistemului imunitar si asupra nivelurilor de inflamatie din organism.
- Nastere traumatica – O nastere traumatica este un eveniment extrem de stresant si, prin urmare, un factor de risc pentru depresie. O femeie se poate simti fara control, anxioasa, nesustinuta, coplesita sau cu dureri severe in urma unei experiente de nastere foarte dificile. Nasterea traumatica poate fi asociata cu depresie sau tulburare de stres post traumatic, mai ales daca mama este deja predispusa la depresie.
- Lipsa sprijinului – Lipsa ajutorului si a sprijinului este un alt factor de risc pentru depresie, impreuna cu evenimentele stresante din viata, varsta mamei (de exemplu, mame foarte tinere sau mai in varsta), veniturile scazute etc.
- Alimentatia – Niveluri scazute de acizi grasi esentiali in dieta, in special EPA (acid eicosapentaenoic) si DHA (acid docosahexaenoic), pot creste riscul de depresie la mame. Acesti acizi grasi omega-3 cu lant lung (omega-3) se gasesc in peste si in produsele din ulei de peste.
Alti factori care ar putea afecta riscul unei mame de depresie includ:
- trasaturi de personalitate, istoric psihiatric;
- istoric de traume si abuz;
- sedentarismul;
- fumatul;
- deficit de vitamina D;
- personalitatea sau sanatatea bebelusului – un copil foarte solicitant sau cu anumite probleme de sanatate poate fi o provocare pentru bunastarea mentala a mamei.
Efectele depresiei postpartum
Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), depresia materna poate afecta negativ alaptarea, sanatatea mamei si a copilului, precum si legatura mama-copil. Sanatatea mentala a unei mame este cruciala – nu doar pentru ea, ci si pentru copilul ei. Depresia mamei poate afecta copilul in mai multe moduri, inclusiv capacitatea de a creste si de a se dezvolta in mod sanatos, pot aparea probleme la hranire, la somn, probleme comportamentale si emotionale, probleme de invatare.
Este posibil ca mamele cu depresie sa nu fie la fel de receptive la semnalele bebelusilor. Acest lucru poate influenta tiparele de somn si comportamentul sugarilor, asa ca este important atat pentru mama, cat si pentru copil ca depresia sa fie luata in serios si tratata prompt. In plus, depresia postpartum este asociata cu perturbarea interactiunilor si a legaturii mama-copil, precum si cu practicile parentale deficitare si chiar lipsa sigurantei mamei si a copilului.
Depresia postnatala – cum poate afecta alaptarea?
OMS recomanda alaptarea exclusiva la san a copilului in primele 6 luni de viata si continuarea alaptarii timp de 1 an sau mai mult. ⇒ Vezi aici mai multe despre Alaptare.
Depresia creste riscul ca mama sa opreasca mai devreme alaptarea. De cealalata parte, problemele legate de alaptare pot creste riscul de depresie. Unele studii au constatat ca mamele care sufera de depresie postnatala la o saptamana dupa nastere au riscuri mai mari sa inceteze alaptarea in primele doua luni, sa fie nemultumite de modul in care isi hranesc copilul si sa aiba probleme semnificative la alaptare.
In general, se credea ca relatia dintre alaptare si depresia postpartum este unidirectionala, depresia postpartum fiind asociata cu rata mai redusa de initiere a alaptarii (copilul sa nu fie alaptat deloc) si intarcare precoce. Cu toate acestea, mai recent, studiile indica faptul ca relatia poate fi bidirectionala. Astfel, se considera ca in timp ce depresia postpartum poate reduce ratele de alaptare, de cealalta parte si lipsa alaptarii poate creste riscul de depresie postpartum. Exista unele dovezi ca alaptarea poate proteja impotriva depresiei postpartum sau poate ajuta la o recuperare mai rapida.
Alaptarea poate proteja mamele de depresie?
Desi alaptarea nu garanteaza ca o femeie nu se va confrunta in continuare cu depresie, unele studii sugereaza ca alaptarea poate reduce stresul si poate proteja sanatatea mamei in mai multe feluri. Alaptarea poate reduce stresul si poate promova comportamente de hranire, iar hormonii de alaptare oxitocina si prolactina au efecte antidepresive si pot reduce anxietatea.
Relatia dintre depresia postnatala si alaptare este foarte complexa. In timp ce depresia poate face dificila alaptarea uneori, cercetarile sugereaza ca alaptarea poate avea un impact pozitiv atat asupra simptomelor, cat si asupra riscului de a dezvolta depresie.
Alaptarea poate imbunatati interactiunea mama-copil, ceea ce poate duce la imbunatatirea sanatatii mentale a mamei. De asemenea, alaptarea poate atenua raspunsurile neuroendocrine la stres. Mai exact, se sugereaza ca oxitocina si prolactina, hormoni responsabili de lactatie, au efecte de ameliorare a dispozitiei. Desigur, desi alaptarea poate favoriza recuperarea si este utila, nu este un tratament unic in sine pentru depresie. Este important sa mergeti la medic pentru diagnostic si tratament.
Medicamentele antidepresive – compatibile cu alaptarea?
Tratamentul pentru depresia postnatala include de obicei o combinatie de medicamente antidepresive si consiliere psihologica. Discutati cu medicul daca suspectati ca ati putea avea depresie postnatala pentru a primi sprijinul si tratamentul potrivit. Majoritatea tratamentelor sunt compatibile cu alaptarea. Tratamentul poate include masuri precum modificari ale dietei, exercitii fizice, consiliere psihologica, medicamente etc.
Pentru unele mame, antidepresivele eliberate pe baza de reteta vor fi cea mai buna alegere de tratament. Exista mai multe antidepresive care pot fi folosite atunci cand alaptati. Ca in cazul oricarui medicament, poate exista un risc de reactii adverse atunci cand utilizati antidepresive, dar riscul de a nu trata depresia poate fi si mai mare. Medicul va pune in balanta riscurile si beneficiile medicamentelor inainte de a prescrie orice tratament.
Toate riscurile si beneficiile trebuie cantarite cu atentie pentru mama si copil. Desi multe medicamente ajung in laptele matern, cele mai multe au un efect redus sau chiar deloc asupra lactatiei si sanatatii sugarilor. NU luati medicamente antidepresive fara recomandarea medicului. Nu toate medicamentele sunt compatibile cu alaptarea. Unele pot afecta dezvoltarea copilului. De asemenea, nu modificati planul de tratament si nu intrerupeti tratamentul fara a discuta intai cu medicul.
Referinte:
(1) https://www.healthychildren.org/English/ages-stages/baby/breastfeeding/Pages/Postpartum-Depression-Breastfeeding.aspx
(2) https://www.llli.org/why-breastfeeding-is-good-for-mothers-mental-health/
(3) https://www.laleche.org.uk/breastfeeding-and-postnatal-depression/
(4) https://www.laleche.org.uk/bf-postnatal-depression/
(5) https://www.cdc.gov/breastfeeding/breastfeeding-special-circumstances/maternal-or-infant-illnesses/postpartum-depression.html
(6) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4842365/
