Parenting cu mai putini „NU”. Uneori e necesar sa spunem „nu” pentru a proteja copiii. Insa, prea multi „nu” pot avea un efect negativ asupra copilului, dar exista alternative – cum sa refuzam copilul fara a folosi neaparat cuvantul „nu”.
Prea multi „nu” – pot avea efecte asupra copiilor?
Cand vine vorba despre cresterea copiilor si disciplina, „nu” este un cuvant de baza in discutiile dintre parinti si cei mici. Desi intentiile parintilor sunt bune in esenta – pentru protectia si binele celor mici, pentru a stabili limite, pentru a intari reguli sau pentru a opri un comportament – un exces de „nu” poate ajunge sa aiba un efect negativ. „Nu”, „Nu ai voie”, „Nu poti”. Dupa cum arata cercetarile, un copil mic aude in general de aproximativ 400 de ori pe zi acest cuvant. Folosirea lui „nu” ca singura abordare a comunicarii limitelor poate duce la frustrare. Auzind prea des „nu” si „nu”, copiii se pot simti frustrati de ei insisi si de adultul care incearca sa le schimbe comportamentul.
Atunci cand comportamentele copiilor provoaca, enerveaza si irita, este in instinctul nostru sa raspundem cu frustrare si limbaj negativ. Insa, conform psihologilor, copilul are mai multe sanse sa ia in considerare feedback-ul daca se simte auzit si inteles. Cand folosim limbajul negativ si critica, este afectata conexiunea dintre noi, il izolam de noi.
Reactiile negative consecvente pot duce la rezistenta si la interactiuni negative, mai putin sanatoase, intre parinti si copii. Copilul se simte neinteles, ajunge sa aiba impresia ca nimic din ce face nu e bine. Ii scade increderea in sine, se inchide in sine. Avalansa de „nu” poate face ca un copil sa ajunga sa isi puna singur limite foarte stricte in timp. De asemenea, multi copii ajung sa ignore pur si simplu cand parintele spune „nu”. Astfel, acest cuvant poate deveni ineficient daca este suprautilizat si poate duce adesea la o lupta pentru putere intre parinti si copil.
Alternative la „nu”
Din fericire, exista alternative la a spune nu, care va permit in continuare sa va protejati copiii, sa stabiliti limite sau sa opriti anumite comportamente. Iata cateva recomandari:
Reformuleaza intr-un mod pozitiv
Ce inseamna asta? Simplu. Ii spui ce vrei sa faca, nu ce vrei sa nu faca. Astfel, schimbi tonul discutiei si te axezi pe partea pozitiva a lucrurilor. Cand esti tentat sa spui „nu”, incearca sa reformulezi ca o afirmatie despre ceea ce poate face copilul mai degraba decat despre ceea ce nu poate face. In loc de „Nu ai voie la desene animate”, putem spune „Iti propun sa iti termini sarcinile si apoi sa te uiti in liniste la desenele tale preferate”. Un alt exemplu – in loc de „Nu vei manca prajitura inainte de masa” sa spunem „Stiu ca iti doresti prajitura si vei manca, dar dupa ce terminam masa”. Practic, gasim alternativa pozitiva la tot ceea ce vrem sa ii transmitem copilului.
E important sa le aratam celor mici ce trebuie sa faca si cum. Astfel, copilului ii validam placerea si dorinta. Il asiguram in cazul acesta ca va primi la un moment dat ce isi doreste si ii transmitem un mesaj pozitiv si o alternativa la dorinta imediata. Comunicarea pozitiva sustine dezvoltarea abilitatilor sociale si de rezolvare a problemelor la copii, imbunatatind in acelasi timp calitatea relatiei cu parintii. De asemenea, imbunatateste stima de sine si increderea copiilor, autonomia si autodeterminarea.
Explicatii in loc de „nu”
De multe ori, toate „nu”-urile vin din instinct, pentru a pune limite sau pentru a opri un comportament. Insa, e mai eficient sa le explicam celor mici de ce nu e indicat sa faca acel lucru sau ce alternative exista. Faptul ca le oferim o explicatie si mai putini „nu” le ofera un sentiment de control si vor reactiona mai bine. Nu mai simt ca doar le interzicem lucruri, ci au ocazia de a se simti ascultati. E important sa le explicam celor mici decizia noastra, sa le aratam cum un anumit comportament ii afecteaza pe ei, pe noi sau pe cei din jur.
„As prefera sa...”
Un alt „truc” atunci cand vine vorba despre parenting cu mai putini „NU” este sa inlocuim negatia cu „as prefera sa”. „Nu” duce la intimidare si blocheaza orice forma de comunicare. Insa, cand spunem „as prefera sa” se schimba abordarea, fiind asociata cu blandetea.
Mai putini „nu” si alternative mai interesante
O alta modalitate poate fi sa inlocuim activitatea la care vrem sa raspundem cu „nu” cu una care sa ii starneasca interesul. Astfel, gaseste o alternativa la care stii ca cel mic va raspunde pozitiv. De exemplu, in loc de „Nu mai stam in parculetul de joaca”, sa spunem „Ma gandeam ca, daca tot am stat deja suficient in parc, sa mergem acasa si sa jucam jocul tau preferat, ce spui?”. Practic, aceasta metoda il ajuta sa isi dezvolte independenta si competenta. E important sa ii oferi o alternativa sau cel mult doua variante dintre care sa aleaga. In loc sa il refuzi pur si simplu, ofera-i alternative – doua dintre care sa aleaga el. Tu ai control asupra acestor alternative, dar il acelasi timp pe el il ajuta sa simta ca are controlul asupra deciziilor sale.
„Nu” – necesar mereu?
Cand esti tentat sa spui „nu”, intreaba-te daca ceea ce face copilul este chiar atat de grav. Incearca sa mentii un „nu” pentru lucrurile care ii afecteaza siguranta. Daca se stropeste pentru ca vrea sa sara intr-o balta in drumul spre casa de la gradinita, de ce sa nu il lasam? Daca vrea sa poarte o anumita rochita, de ce nu? E important sa lasam copiii sa se bucure, sa aleaga, sa exploreze. Daca este in siguranta si nimeni nu este afectat, atunci de ce nu?
Un „nu” necesar uneori
Retineti ca abordarile de mai sus nu sunt indicate si nu vor functiona atunci cand trebuie sa actionati foarte rapid pentru a mentine copilul in siguranta. Intotdeauna vor exista momente in care chiar trebuie sa spui „Nu”, cum ar fi cand copilul ar putea sa se raneasca sau sa faca rau altcuiva. In momente ca acestea, e important sa spuneti „nu” ferm, serios, dar calm. Fiti convingator pentru a descuraja un comportament negativ – de exemplu daca raneste un animal, daca este violent etc. Oferiti explicatii – de ce acel comportament trebuie evitat, pentru a intelege motivul.
→Citeste si despre Criza de tantrum la copii – ce e de facut.
Referinte:
(1) https://positivepsychology.com/positive-parenting/
(2) https://www.cdc.gov/ncbddd/childdevelopment/positiveparenting/index.html
(3) https://www.verywellfamily.com/parenting-an-oppositional-child-2764635
(4) https://www.verywellfamily.com/how-to-say-no-to-kids-and-mean-it-1094817
