Testarea auzului la bebelusi

de Mancas Malina
testarea auzului la bebelusi

Citeste mai multe despre screening-ul auzului sau testarea auzului la bebelusi – cand trebuie efectuata, ce importanta are si ce implica.

CUPRINS:

1. De ce este important screening-ul auzului la bebelusi?
2. Ce implica testarea auzului la bebelusi?
3. Ce se intampla daca bebelusul are un rezultat anormal la screening?

De ce este important screening-ul auzului la bebelusi?

Auzul este foarte important pentru limbaj, alfabetizare si dezvoltarea creierului. Unii bebelusi se nasc cu anumite probleme de auz. Screening-ul auditiv la nou-nascut are rolul de a detecta anumite tulburari de auz inca din primele zile de viata. Poate identifica anumite tulburari de auz atat permanente, cat si tranzitorii.

Hipoacuzia congenitala este una dintre cele mai frecvente tulburari congenitale, din pacate. In lipsa unei testari a auzului la bebelusi, anumite probleme pot fi depistate abia pe la varsta de 1-3 ani, deoarece un copil cu hipoacuzie se dezvolta fizic normal. Asta inseamna ca in primii ani copilul ramane cu problema nediagnosticata – perioada de deprivare auditiva. Aceasta are un impact major asupra dezvoltarii copilului, la nivel psiho-social, emotional, cognitiv si de limbaj. Retineti si ca unii bebelusi au un auz normal la nastere, dar dezvolta probleme mai tarziu.

Este extrem de important screening-ul auzului la nou-nascuti, pentru depistarea la timp a eventualelor probleme auditive si interventia terapeutica timpurie.

Bebelusii care au probleme cu auzul pot sa perceapa si sa auda unele sunete, dar totusi nu aud suficient pentru a intelege limbajul vorbit. Testarea auzului se recomanda sa fie facuta in prima luna de viata, in mod ideal la cateva zile de la nastere. Este o procedura simpla, nedureroasa, neinvaziva.

screening auz la bebelusi

Ce implica testarea auzului la bebelusi?

Exista multe tipuri diferite de teste de auz. Unele dintre ele pot fi folosite pentru copii de toate varstele. Altele sunt folosite in functie de varsta si nivelul de intelegere al copilului. Testele pentru copii mai mari sunt diferite de cele pentru bebelusi.

Cand se face testarea auzului la bebelusi? Testarea auzului la bebelusi trebuie facuta in prima luna de viata, in mod ideal in primele zile de la nastere. Insa, poate fi facuta si mai tarziu. Rezultatele pot fi de forma PASS (copilul „ a trecut testul” si structurile urechii sunt sanatoase) sau REFER („nu a trecut testul”). In al doilea caz, inseamna ca trebuie repetata testarea.

Metode de screening auditiv la nou-nascuti

Exista doua tipuri principale de metode de screening auditiv pentru nou-nascuti. Acestea pot fi utilizate singure sau impreuna. Testarea se poate face cu potentiale evocate auditiv sau otoemisiuni acustice. Potentialele evocate auditiv analizeaza integritatea structurilor auditive – pana la trunchiul cerebral. Otoemisiunile inregistreaza anumite semnale ce sunt emise de structurile de la nivelul urechii – celule ciliate externe din cohlee. Aceasta metoda de obicei detecteaza pana la 80-90% dintre cazurile de hipoacuzie congenitala. Daca exista anumiti factori de risc e necesar screening-ul cu potentiale evocate auditiv.

probleme de auz la bebelusi

1. Otoemisiuni acustice

Aceasta procedura testeaza daca unele parti ale urechii raspund la sunet. Pentru varianta de otoemisiuni acustice se foloseste o mica sonda moale ce se introduce in canalul auditiv extern. Aceasta emite sunete. Arata cat de bine functioneaza cohleea (o parte a urechii ce detecteaza si raspunde la sunet). Raspunsul cohleei la sunet se numeste emisie otoacustica.

De asemenea, celulele ciliate externe de la nivelul cohneei emit unele sunete ce sunt captate de sonda. Depistarea sunetelor emise de ureche ofera rezultatul PASS. Absenta lor duce la rezultatul REFER. Acest din urma rezultat inseamna doar ca nu au fost inregistrate raspunsuri ale celulelor ciliate. Poate fi vorba despre o hipoacuzie sau ca anumiti factori au impiedicat patrunderea sunetelor – situatii temporare, ca lichid in urechea medie, vernix caseosa in canalul auditiv etc. Va fi necesara repetarea testarii la cateva zile sau saptamani.

2. Potentiale evocate acustic

Aceasta tehnica arata cat de bine functioneaza nervul auditiv. Pentru potentialele evocate auditiv se folosesc trei electrozi si o sonda ce emite sunete. Electrozii vor fi plasati pe capul copilului – pe frunte, obraz si ceafa. Acesti electrozi pot identifica semnale de la nervul auditiv si caile de conducere nervoasa din trunchiul cerebral. Cand urechea aude sunet, senzorii inregistreaza raspunsul nervului auditiv. Rezultatele pot fi tot PASS sau REFER – adica raspunsul a fost prezent sau absent.

Retineti!

In ambele metode copilul nu va simti durere sau disconfort. Camera in care se face testarea este una linistita si este important ca bebelusul sa fie, de asemenea, linistit – in mod ideal este bine sa doarma. Daca testele de screening constata ca bebelusul are o pierdere a auzului, sunt necesare mai multe examinari. Bebelusii cu probleme de auz trebuie identificati pana la varsta de 3 luni cel mai bine. Apoi tratamentul poate incepe inainte ca bebelusul sa implineasca 6 luni, un moment important pentru dezvoltarea vorbirii si a limbajului.

hipoacuzia la bebelusi

Ce se intampla daca bebelusul are un rezultat anormal la screening?

In cazul in care rezultatul obtinut nu iese bine, se va recomanda de obicei repetarea testarii la cateva zile sau saptamani. De obicei, rezultatul anormal este dat de anumiti factori ce interfereaza cu testarea, inclusiv faptul ca bebelusul nu a stat linistit la testare, zgomote de fundal, ceara sau lichid in urechea medie, fixarea necorespunzatoare a electrozilor sau a sondei, vernix caseosa in canalul auditiv etc. De aceea, in general pana la a doua testare secretiile de la nivelul urechii se reduc si bebelusul obtine un rezultat normal.

Retineti ca aceste teste de screening sunt calitative, nu cantitative. Astfel, dupa varsta de 3-6 luni daca este necesara retestarea, aceasta se va face in cadrul unui cabinet de audiologie. Audiologul va face o evaluare completa a auzului. Daca exista o problema de auz, testele vor arata, de asemenea, daca este probabil sa fie temporara sau permanenta, iar copilul va primi tratament adecvat.

Unele probleme de auz pot sa apara mai tarziu

De asemenea, unii bebelusi care trec cu bine testul de auz sau testul de screening pot dezvolta anumite probleme cu auzul mai tarziu. Este important sa continuati sa monitorizati auzul copilului. In plus, uneori medicii recomanda ca bebelusul sa faca un alt test auditiv cand este putin mai mare, chiar daca rezultatul screening-ului a fost normal. Asta din cauza faptului ca exista unele tipuri de afectare a auzului care se dezvolta in timp.  Astfel de probleme s-ar putea dezvolta din cauza unor factori de risc, cum ar fi infectii in timpul sarcinii, anumite afectiuni pe care copilul le-a mostenit sau unele tratamente pe care copilul le primeste dupa nastere.

ce implica testarea auzului la nou nascuti

Recomandari pentru parinti

Daca sunteti ingrijorat de auzul copilului sau de dezvoltarea vorbirii si a limbajului in viitor, discutati cu medicul cu privire la testarea auzului, indiferent de varsta. Testele pentru analiza auzului pot fi facute la orice varsta. Discutati cu medicul pediatru daca cel mic prezinta oricare dintre urmatoarele:

  • nu tresare la zgomote puternice pana la 1 luna si nu se indreapta catre sunete pana la varsta de 3-4 luni;
  • se concentreaza pe zgomotele cu vibratii mai mult decat pe alte tipuri de sunete;
  • in cazul copiilor mai mari exista probleme de vorbire, incep sa vorbeasca lent, sunt greu de inteles sau nu spun cuvinte simple pana la varsta de 12 – 15 luni;
  • nu raspunde intotdeauna cand este strigat, mai ales din alta camera;
  • nu reactioneaza la zgomotele puternice din jurul casei (cum ar fi soneria, telefonul etc.);
  • nu intelege fraze simple decat daca persoana care vorbeste se afla in fata sa;
  • vorbeste tare etc.

Chiar daca cel mic nu prezinta semne de modificari ale auzului, se recomanda sa fie examinat din nou la varsta de 4, 5, 6, 8 si 10 ani. Sunt recomandate screening-uri suplimentare si mai tarziu, mai ales cand exista o ingrijorare. Pentru copiii care au un risc mai mare de afectare a auzului, pot fi recomandate examinari de monitorizare mai frecvente. Afectarea auzului este uneori graduala si greu de observat la inceput. Evaluarile de rutina pot surprinde modificarile auzului devreme, atunci cand se poate interveni mai rapid si mai eficient, pentru a avea un impact cat mai redus asupra dezvoltarii copilului.

Referinte:
(1) https://www.nps.org.au/australian-prescriber/articles/newborn-hearing-screening
(2) https://www.babysfirsttest.org/newborn-screening/conditions/hearing-loss
(3) https://www.cdc.gov/ncbddd/hearingloss/parentsguide/understanding/newbornhearingscreening.html
(4) https://myhealth.alberta.ca/Alberta/Pages/early-hearing-detection-screening-infants.aspx
(5) https://www.pregnancybirthbaby.org.au/newborn-hearing-test

Articole recomandate

Lasa un comentariu