Fontanela bebelusului – desi parintii sunt familiarizati cu o singura fontanela sau „zona moale” de pe capul bebelusului, de fapt, exista mai multe – iata care sunt acestea, ce rol au si sfaturi de ingrijire.
CUPRINS:
1. Ce sunt fontanelele?
2. Tipuri de fontanele
3. Examinarea fontanelelor si posibile semne de alerta
4. Ingrijirea fontanelelor
Ce sunt fontanelele?
Craniul unui sugar are mai multe oase principale si este mentinut impreuna de tesuturi numite suturi. O fontanela este practic o mica separare intre suturi. Astfel, cand bebelusul trece prin canalul de nastere, capul isi modifica usor forma datorita acestor oase moi – aluneca usor unele sunt altele – pentru a permite trecerea prin spatiul mic. Intr-un final, aceste zone moi se vor inchide si oasele craniului se vor lipi.
Astfel, fontanelele au doua roluri principale:
- permit miscarea oaselor craniului la nastere, ca bebelusul sa poata trece prin canalul de nastere ingust;
- lasa loc pentru expansiunea rapida a creierului si a capului.
Fontanelele nu se inchid toate in acelasi timp. Procesul poate dura 2 ani sau mai mult.
Tipuri de fontanele
Suntem de obicei familiarizati cu zona moale sau fontanela cea mai mare de la nivelul capului unui bebelus, dar exista mai multe, si anume 6 fontanele:
Fontanela anterioara
Se mai numeste si fontanela frontala sau bregmatica. Fontanela anterioara se gaseste in partea superioara a capului. Este cea mai mare dintre fontanele. La nastere, dimensiunea medie a fontanelei anterioare variaza intre 0,6 – 3,6 cm, cu o medie de 2,1 cm. Se formeaza prin juxtapunerea oaselor frontale si a oaselor parietale. Timpul mediu de inchidere a fontanelei anterioare este la aproximativ 13 – 24 luni.
Pe langa faptul ca este cea mai mare, fontanela anterioara este si cea mai importanta din punct de vedere clinic. Ofera o perspectiva asupra starii de sanatate a nou-nascutului, in special a starii de hidratare si a presiunii intracraniene. O fontanela afundata poate fi din cauzal deshidratarii. O fontanela bombata poate indica o crestere a presiunii intracraniene, sugerand posibile probleme ca hidrocefalie, hipoxemie, meningita, traumatisme sau hemoragie.
Fontanela posterioara
Se mai numeste si occipitala sau lambdoida. Are forma unui triunghi si se inchide complet la aproximativ 6-8 saptamani dupa nastere. In medie, masoara cam 1 cm. Uneori, inchiderea intarziata a fontanelei posterioare este asociata cu hidrocefalie sau hipotiroidism congenital.
Fontanelele sfenoidale
Exista 2 astfel de fontanele, una pe fiecare parte a capului. Sunt pozitionate spre partea din fata a craniului, langa tample. Se mai numesc si fontanele anterolaterale. Inchiderea lor are loc la aproximativ 6 luni dupa nastere.
Fontanelele mastoide
Exista, de asemenea, doua fontanele mastoide – cate una pe fiecare parte a capului, spre partea din spate a craniului, din spatele urechilor. Se mai numesc si fontanele posterolaterale. Aceste fontanele se pot inchide la aproximativ 6-18 luni.
Retineti ca aceste estimari de inchidere sunt aproximative. Fiecare bebelus este diferit si se dezvolta in ritmul sau!
Examinarea fontanelelor si posibile semne de alerta
Unii parinti se pot simti anxiosi cand vine vorba de atingerea fontanelelor. Cu toate acestea, nu este nevoie sa va faceti griji sau sa evitati atingerea fontanelelor, pentru ca acestea sunt protejate de o membrana destul de dura de tesut. Insa, retineti ca schimbarile sau anomaliile fontanelelor pot oferi indicii privind dezvoltarea si sanatatea bebelusului. Acesta este motivul pentru care este normal ca medicul sa examineze fontanelele bebelusului in timpul controalelo medicale de rutina.
Iata care sunt principalele probleme asociate fontanelelor:
Fontanela lasata
Cand atingem fontanela, aceasta ar trebui sa se simta ferma, cu o usoara curbura spre interior. Fontanela poate fi lasata in caz de deshidratare severa, dar si malnutritie sau anumite probleme genetice rare. Exista, insa, si alte semne de deshidratare care apar inainte ca o fontanela sa se lase, cum ar fi mai putine scutece umede si faptul ca bebe nu e la fel de alert si receptiv. Copilul poate fi deshidratat daca nu primeste suficient lapte, daca are diaree, varsaturi sau febra sau se supraincalzeste. Alte semne de deshidratare includ lipsa urinei, somnolenta excesiva, iritabilitate, gura uscata si plans fara lacrimi.
Daca bebelusul are o fontanela lasata, trebuie sa solicitati asistenta medicala cat mai curand posibil. Se pot face mai multe teste – teste de sange sau urina. Testele specifice pot include o hemoleucograma completa ce masoara numarul de globule rosii si albe din sange, precum si componentele acestora pentru a detecta infectii sau anemia, ce pot aparea odata cu deshidratarea. Daca deshidratarea este cauza confirmata pentru fontanela lasata, bebelusul va primi fie lichide pe cale orala, daca nu vomita si e alert, fie printr-o linie intravenoasa.
Fontanela bombata (umflata)
Fontanela se poate umfla sau pare bombata cand bebe plange, dar revine la normal cand se opreste din plans – nu este un motiv de ingrijorare. O fontanela bombata care NU revine la normal poate fi un semn al unei probleme grave, cum ar fi o infectie sau umflaturi la nivelul creierului. Adresati-va imediat medicului, mai ales daca bebelusul are febra sau probleme de somn.
Fontanele care nu se inchid – inchiderea tardiva a fontanelelor
Daca fontanelele nu se inchid la timp, uneori poate fi un semn al unei afectiuni genetice, cum ar fi hipotiroidismul congenital, dar si acondroplazie sau rahitism. Doar medicul poate stabili un diagnostic.
Fontanele inchise prea repede
Uneori, fontanelele se pot inchide prea repede. Medicul va efectua teste pentru a vedea daca exista probleme. Ocazional, oasele craniului se inchid mai devreme decat in mod normal, provocand craniosinostoza. In functie de oasele contopite, bebelusul poate dezvolta o forma anormala a capului. De exemplu, craniosinostoza sagitala, care e cea mai frecventa forma, poate duce la cap mai lungit.
Este rar ca fontanelele sa se inchida prea devreme. Craniosinostozele pot afecta cresterea creierului si forma capului bebelusului. De asemenea, ar putea duce la acumularea de presiune in interiorul craniului. Daca este o forma usoara, este posibil sa nu necesite tratament, dar situatiile mai grave necesita de obicei o interventie chirurgicala. Uneori, zonele moi nu pot fi resimtite cu usurinta si par inchise, dar sunt de fapt inca deschise.
Craniosinostozele – tipuri si solutii
Craniosinostoza este un defect congenital in care una sau mai multe dintre articulatiile dintre oasele craniului la bebelus (numite suturi craniene) se inchid prematur, inainte sa se dezvolte complet craniul. In continuarea, cresterea creierului continua, dand capului un aspect modificat.
Craniosinostozele implica de obicei fuziunea prematura a unei singure suturi craniene, dar uneori poate fi vorba de mai multe suturi (craniosinostoza de sutura multipla). In cazuri rare, aceste probleme sunt cauzate de anumite sindroame genetice (craniosinostoza sindromica). Uneori nu e nevoie de tratament, dar alteori e necesara o interventie chirurgicala pentru a corecta forma capului si pentru a permite cresterea normala a creierului. Diagnosticul si tratamentul precoce permit un spatiu adecvat pentru cresterea si dezvoltarea creierului. Desi pot aparea leziuni neurologice in cazuri severe, majoritatea copiilor au o dezvoltare cognitiva normala.
Complicatii
Daca nu sunt tratate, craniosinostozele pot provoca deformarea permanenta a capului si a fetei. Riscul cresterii presiunii in interiorul craniului din cauza craniosinostozei este mic, atat timp cat sutura si forma capului sunt fixate chirurgical. Daca nu este tratata, cresterea presiunii intracraniene poate provoca intarzieri de dezvoltare, tulburari cognitive, letargie, orbire, convulsii etc.
Fontanelele si forma capului
Fontanelele joaca un rol in forma capului unui bebelus. Orice presiune asupra craniului ii poate influenta forma. Doua probleme comune legate de forma capului sunt capul alungit si cap plat sau plagiocefalie.
Ingrijirea fontanelelor
Fontanelele sunt zone sensibile, dar incercati sa nu va faceti extrem de multe griji cu privire la aceste zone moi. Puteti sa ii atingeti capul bebelusului, sa ii spalati parul sau sa ii puneti caciulita pe cap. Important este sa fiti bland cand atingeti aceste zone. Fontanelele bebelusului trebuie sa fie plate – sa nu fie bombate sau afundate. Exista momente in care fontanelele bebelusului pot parea umflate – cand asezati copilul intins pe spate, cand vomita sau daca plange. Insa, cand se opreste din plans sau este adus din nou in pozitie verticala, fontanelele trebuie sa revina la forma normala. Fontanelele bebelusului pot parea ca pulseaza odata cu bataile inimii.
Nu trebuie sa va fie frica sa atingeti sau sa ingrijiti capul copilului, insa trebuie sa atingeti zona foarte usor. Zona este sensibila, dar exista o membrana suficient de dura deasupra deschiderii, ce protejeaza tesutul moale si creierul. Asa ca puteti sa atingeti capul bebelusului, sa il spalati pe cap, sa il pieptanati cu o perie de par pentru bebelus etc., dar faceti asta cu grija si blandete!
Referinte:
1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK542197/
2. https://www.aafp.org/afp/2003/0615/p2547.html
3. https://medlineplus.gov/ency/article/003310.htm
4. https://www.pregnancybirthbaby.org.au/about-the-fontanelle
5. https://carta.anthropogeny.org/moca/topics/age-fontanelles-cranial-sutures-closure
6. https://www.onlinebiologynotes.com/suture-and-fontanelle/
