Lichidul amniotic este lichidul ce inconjoara si protejeaza fatul in perioada intrauterina. Iata ce contine, ce caracteristici are, care este rolul sau si ce probleme pot aparea.
CUPRINS:
1. Ce este lichidul amniotic?
2. Caracteristicile lichidului amniotic
3. Rolul lichidului amniotic
4. Testarea lichidului amniotic
5. Embolia cu lichid amniotic
Ce este lichidul amniotic?
Cand bebe este in burtica, este situat in sacul amniotic, o punga formata din doua membrane, amnion si corion. Sacul amniotic este umplut cu lichid amniotic. Acest sac se formeaza la aproximativ 12 zile dupa ce o femeie ramane insarcinata. Fatul creste si se dezvolta in interiorul acestui sac, inconjurat de lichid amniotic. Initial, lichidul este format din apa produsa de mama. Prin jurul saptamanii 20 de sarcina, insa, aceasta este inlocuita in totalitate de urina fetala, deoarece fatul inghite si excreta lichidul. Lichidul amniotic contine, de asemenea, componente vitale, cum ar fi nutrienti, hormoni si anticorpi pentru combaterea infectiilor.
Lichidul amniotic este „apa” la care se refera oamenii atunci cand spun ca „s-a rupt apa” inainte de nastere, in travaliu.
Cum se produce lichidul amniotic?
In prima jumatate a sarcinii, lichidul amniotic este derivat din compartimente fetale si, eventual, materne. Apa si solutiile traverseaza pielea fetala si se pot difuza si prin amnion si corion. Pana in al doilea trimestru, pielea fetala devine keratinizata, ceea ce o face impermeabila. Din acest moment, fatul contribuie la volumul si compozitia lichidului amniotic aproape exclusiv prin urinare. Incepe astfel sa contina concentratii crescute de uree, acid uric si creatinina pe masura ce rinichii fetali se maturizeaza.
Eliminarea lichidului amniotic
Lichidul amniotic este eliminat prin mai multe mecanisme. Sursa principala de eliminare este prin inghitirea fetala, inca din saptamana 16. Fatul inghite cam 200 – 450 ml / zi, eliminand 50% din lichidul amniotic produs prin urinare fetala. Fluidul este absorbit prin sistemul gastro-intestinal fetal si este reciclat prin rinichi sau transferat in compartimentul matern prin placenta.
Lichidul amniotic poate fi eliminat si pe cale respiratorie. Fluxul inspirator la fat este de aproximativ 200 ml / kg / zi, pana la 600–800 ml / zi.
Caracteristicile lichidului amniotic
Lichidul amniotic este de obicei de culoare galben-pal deschis. Este inodor sau cu miros usor dulceag. Cantitatea de lichid creste pe parcursul sarcinii pana in aproximativ saptamana 34, cand incepe sa scada usor. Lichidul este format din apa, electroliti, proteine, carbohidrati, lipide, fosfolipide si uree, precum si celule fetale.
Culoarea lichidului amniotic
Lichidul amniotic normal este galben limpede sau usor nuantat. Lichidul care este verzui sau maro inseamna de obicei ca bebelusul a trecut primul scaun (meconiu) in timp ce se afla in burtica. De obicei, copilul are primul scaun dupa nastere. Daca bebelusul elimina meconiul cat e in burtica, acesta poate intra in plamani prin lichidul amniotic. Acest lucru poate cauza grave probleme de respiratie, numit sindrom de aspiratie de meconiu, mai ales daca lichidul este gros. Unii bebelusi cu meconiu in lichidul amniotic pot avea nevoie imediat de tratament dupa nastere pentru a preveni problemele de respiratie.
Volumul de lichid amniotic
Volumul lichidului amniotic este cel mai bine masurat in prima jumatate a sarcinii, cand se coreleaza cu greutatea fetala. In jurul saptamanii 12 de gestatie, volumul mediu este de 60 ml. Pana in saptamana 16, cand se efectueaza deseori amniocenteza, volumul mediu este de 175 ml. Ulterior, columul creste constant pe toata perioada sarcinii pana la maximum 400–1200 ml la 34–38 saptamani de sarcina, dar poate varia. Cresterea neta a lichidului amniotic este de doar 5-10 ml / zi in al treilea trimestru de sarcina. Dupa saptamana 38 de sarcina, volumul lichidului scade cu aproximativ 125 ml / saptamana, pana la un volum mediu de 800 ml la 40 saptamani de sarcina. Dupa saptamana 43, acest volum este redus la 250 ml.
1. Prea putin lichid amniotic- oligohidramnios
Oligohidramnios se refera la o cantitate scazuta de lichid amniotic in uter ca urmare a scurgerii de lichid sau a unei probleme congenitale cu fatul sau placenta. Aceasta anomalie poate sa apara si daca fatul are probleme renale – fatul are o scadere a productiei de urina si, prin urmare, nu se produce la fel de mult lichid amniotic.
Cele mai frecvente cauze ale lichidului amniotic scazut sunt:
- ruptura mambranelor;
- problema cu placenta;
- administrarea unor medicamente;
- probleme medicale la fat;
- unul dintre gemenii identici nu creste la fel de bine cum ar trebui.
Care sunt cauzele?
Uneori cauza poate fi faptul ca s-a rupt apa sau lichidul se scurge incet printr-o leziune in sacul amniotic. Uneori nu se poate face diferenta dintre ruperea apei si o scurgere accidentala de urina.
Pot fi uneori probleme cu placenta – in cazul unor probleme ce impiedica placenta sa furnizeze suficient sange si suficienti nutrienti copilului. Astfel de afectiuni includ lupus, hipertensiune arteriala, preeclampsie si diabet. Daca placenta nu functioneaza bine, aceasta va afecta cresterea copilului. Unele medicamente pot provoca lichid amniotic scazut. Acestea includ tratamente pentru hipertensiunea arterial si antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul. Poate fi prea putin lichid si daca bebelusul are o problema de sanatate. Daca gemenii identici impartasesc o placenta, uneori nivelul lor de lichid amniotic nu e in echilibru. Acest lucru se intampla atunci cand unul dintre gemeni primeste mai mult sange prin placenta decat celalalt.
Daca sunteti aproape de sfarsitul sarcinii, este posibil sa nu aveti nevoie de tratament. In functie de cauza pentru lichid amniotic scazut si cat de aproape sunteti la nastere, medicul poate uneori sa induca travaliul. Vi se poate cere sa beti mai multa apa sau vi se pot administra lichide intravenos.
Riscuri pentru bebelus
Riscul va depinde de cauza pentru nivelul scazut de lichid, cat de putin lichid este si cat de avansata e sarcina. Din pacate, nivelurile scazute de lichid amniotic in primul trimestru si prima parte a celui de-al doilea trimestru pot duce la risc crescut de avort. Medicii vor monitoriza cu atentie nivelul fluidelor si cresterea copilului. Daca s-a rupt apa, medicul poate administra antibiotice pentru a preveni infectia ce poate afecta copilul. Cand vine vorba de nasterea copilului, lichidul amniotic scazut poate duce la unele complicatii. De exemplu, bebelusul poate fi intr-o pozitie gresita si este posibil sa nu aiba suficient spatiu pentru a se muta cu capul in jos. Mai poate exista risc de nastere prematura, probleme cu meconiul sau probleme cu cordonul ombilical.
Volumul de lichid poate fi masurat prin ecografie si indicele de lichid amniotic (AFI). Nivelul de lichid este scazut daca AFI este mai mic de 5 cm.
2. Prea mult lichid amniotic – polihidramnios
In acest caz, exista mai mult fluid decat normal, de obicei cauzat de anomalii congenitale la fat, sarcina multipla (cum ar fi gemeni sau tripleti) sau diabet gestational. In unele cazuri, cauza este pur si simplu necunoscuta.
Majoritatea femeilor cu polihidramnios nu vor avea probleme semnificative in timpul sarcinii si vor naste un copil sanatos. Insa, exista un risc usor crescut de complicatii, cum ar fi:
- nastere prematura;
- ruptura prematura a membranelor;
- probleme cu cordonul ombilical;
- sangerare puternica dupa nastere;
- probleme de sanatate ale fatului.
Cauze
Majoritatea cazurilor de polihidramnios sunt usoare si rezulta dintr-o acumulare de lichid amniotic in a doua jumatate a sarcinii. Polihidramnios sever poate provoca probleme de respiratie, travaliu prematur sau alte semne si simptome. De multe ori nu este clar de ce se acumuleaza uneori prea mult lichid in timpul sarcinii, dar poate fi vorba de:
- sarcina multipla;
- diabet la mama – inclusiv diabet cauzat de sarcina (diabet gestational);
- un blocaj in intestinul copilului;
- o infectie in timpul sarcinii;
- celulele sangvine ale bebelusului sunt atacate de celulele sangvine ale mamei (boala Rh);
- copilul are o afectiune genetica.
Rolul lichidului amniotic
Lichidul amniotic inconjoara complet embrionul dupa a 4-a saptamana de sarcina. In acest fel, asigura libertatea de miscare pentru embrion, spatiu pentru dezvoltare, absoarbe loviturile si impiedica embrionul sa se lipeasca de placenta.
Lichidul amniotic protejeaza copilul in burtica, permite spatiul pentru miscare si dezvoltare. De asemenea, umple plamanii in timpul „respiratiei” fetale, care ajuta la dezvoltarea adecvata a plamanilor inainte de nastere. In plus, ofera o temperatura relativ constanta pentru copil si creste urina fatului. Lichidul absoarbe presiunile exterioare, actionand ca un amortizor. Ajuta la controlul infectiei, datorita continutului de anticorpi. Pe masura ce bebelusul pluteste in interiorul sacului amniotic, acesta are libertatea de a se deplasa, oferind muschilor si oaselor posibilitatea de a se dezvolta corect.
In plus, lichidul amniotic impiedica partile corpului, cum ar fi degetele de la picioare si de la maini sa se dezvolte unite. Asigura si suportul cordonului ombilical – lichidul din uter impiedica astfel comprimarea cordonului ombilical.
Ruptura membranelor
In mod normal, nivelul lichidului amniotic este cel mai ridicat in jurul saptamanii 36 de sarcina. Acest nivel scade pe masura ce nasterea se apropie. Cand se rupe apa, practic sacul amniotic se rupe. Lichidul amniotic continut in sac incepe sa se scurga prin colul uterin si vagin. Apa se rupe de obicei spre sfarsitul primei etape a travaliului.
Ruptura prematura a membranelor
Complicatii pot aparea atat pentru mama, cat si pentru fat, daca sacul amniotic se „rupe” prea devreme in sarcina. Printre complicatii se numara infectii, probleme cu dezvoltarea fetala sau travaliu precoce si nastere prematura. In mod obisnuit, obiectivul este intarzierea travaliului cat mai mult timp in siguranta pentru mama si fat.
Testarea lichidului amniotic
Testarea lichidului amniotic este facuta cu scopul diagnosticarii defectelor fetale si a bolilor genetice. In lichidul amniotic sunt eliberate celule fetale. Celulele pot fi cultivate in laborator si utilizate pentru teste genetice si pentru testarea cariotipului fetal (structura cromozomiala). Testul se efectueaza dupa saptamana 16 de sarcina. Se va preleva o proba de lichid amniotic care contine celule fetale cu o seringa.
Se poate analiza lichidul amniotic si pentru diagnsoticarea unor boli ereditare. Testele se fac doar la recomandarile medicului. La testare se poate vedea si daca lichidul are o culoare neobisnuita sau un miros anormal. Un miros neplacut inseamna de obicei semn de infectie.
Embolia cu lichid amniotic
Embolia cu lichid amniotic este o afectiune rara, dar grava, care apare atunci cand lichidul amniotic sau materialul fetal, cum ar fi celulele fetale, intra in fluxul sangvin al mamei. Embolia cu lichid amniotic este dificil de diagnosticat. Daca medicul suspecteaza aceasta problema, veti avea nevoie de tratament imediat pentru a preveni aparitia unor complicatii care pot pune viata in pericol.
Embolia cu lichid amniotic s-ar putea dezvolta brusc si rapid. Semnele si simptomele pot include:
- scurtarea brusca a respiratiei;
- exces de lichid in plamani (edem pulmonar);
- presiune arteriala scazuta brusca;
- insuficienta brusca a inimii (colaps cardiovascular);
- probleme grave cu coagularea sangelui (coagulopatie intravasculara diseminata);
- sangerare din uter;
- frisoane;
- frecventa cardiaca rapida sau tulburari ale ritmului cardiac;
- probleme fetale, ca ritm cardiac lent sau alte anomalii ale ritmului cardiac fetal;
- convulsii;
- pierderea constientei etc.
Referinte:
(1) https://www.medicalnewstoday.com/articles/307082
(2) https://medlineplus.gov/ency/article/002220.htm
(3) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK541089/
(4) https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/pregnancy-week-by-week/expert-answers/low-amniotic-fluid/faq-20057964
(5) http://www.embryology.ch/anglais/fplacenta/amniotique01.html
(6) https://www.nhs.uk/conditions/polyhydramnios/
