Iata care pot fi cauzele posibile pentru agresivitatea la copii, de cate feluri poate fi, precum si cateva recomandari utile pentru a evita aceste comportamente.
CUPRINS:
1. Cum se manifesta agresivitatea la copii?
2. Care sunt cauzele?
3. Ce solutii exista pentru a reduce agresivitatea?
Cum se manifesta agresivitatea la copii?
Comportamentul agresiv este uneori o parte normala a dezvoltarii emotionale si comportamentale, in special in randul copiilor mici. Aproape fiecare copil loveste si tipa uneori. In general, acest comportament se reduce in jurul varstei de 7 ani, pe masura ce se dezvolta capacitatea de exprimare verbala. Copiii renunta la aceste comportamente agresive si pe masura ce invata sa constientizeze ca loviturile, muscatul si agresivitatea de orice fel provoaca rau celor din jur si nu sunt un mod adecvat de a obtine ceea ce isi doresc.
Agresivitatea este un comportament de exteriorizare. La copii, se poate manifesta prin lovituri, imbranceli, muscat, tras de par, crize de furie sau tantrumuri, agresivitate verbala, bullying, minciuni in mod repetat, episoade in care copilul distruge anumite obiecte sau tranteste, amenintari etc. Astfel, poate fi vorba despre agresivitate fizica sau verbala.
De cele mai multe ori copilul devine agresiv (cu alti copii, cu parintii, fratii etc.) pentru ca nu are abilitatile de a-si gestiona sentimentele si de a le exprima in alt mod. Uneori agresivitatea este un mod de a atrage atentia sau folosita ca instrument de manipulare.
Retineti!
Fiecare persoana are capacitatea de a se comporta intr-un mod agresiv – depinde de anumiti factori daca acest comportament sau aceste tendinte agresive se manifesta sau sunt controlate. Comportamentul agresiv la copii este mai frecvent in randul celor hiperactivi, mai impulsivi sau cu un temperament extravert. Furia celor mici este o emotie normala, ce nu trebuie reprimata. In schimb, copilul trebuie ajutat sa isi inteleaga emotiile si sa invete metode mai sanatoase de a le gestiona.
Care sunt cauzele?
In mod sigur agresivitatea nu trebuie acceptata, indiferent de temperamentul celor mici, mai ales daca actele violente sunt indreptate catre alti copii, catre animale sau sunt premeditate. Retineti ca agresivitatea se poate manifesta si prin jigniri, amenintarea altor persoane, bullying, hartuire, umilire – agresivitate verbala, mai exact. Agresivitatea poate fi asociata si cu o anumita predispozitie pentru unele tulburari de comportament mai tarziu in viata. Insa, este important sa retinem ca de obicei aceste momente de agresivitate se reduc si au cauze relativ simple.
Agresivitatea in timpul dezvoltarii copiilor
De fapt, agresivitatea in primele etape la copii este considerata o parte oarecum normala a dezvoltarii, mai ales la varsta de 1-3 ani. In aceasta perioada copilul are capacitatea redusa de a-si controla emotiile, impulsurile si abia acum se dezvolta auto-reglarea emotionala. Copilul nu are de obicei intentia de a fi rautacios sau de a face rau. Insa nu isi poate controla impulsurile, trairile si emotiile.
Tantrumurile si agresivitatea
Crizele de furie sau tantrumurile apar cand copilul nu poate sa-si comunice dorintele sau este privat de o nevoie de baza. Unii factori declansatori pentru izbucnirile de furie sau crizele de furie pot include:
- incapacitatea de a-si comunica nevoile si emotiile;
- o activitate sau un joc prea dificil sau greu de inteles;
- foame si oboseala;
- suprastimulare;
- schimbari in rutina sa obisnuita;
- faptul ca nu primeste ceva ce isi doreste sau ii este luata o jucarie sau alt obiect etc.
Uneori, cei mici devin coplesiti de trairi si emotii pe care nu le pot gestiona, astfel ca pot folosi agresivitatea ca mod de a exterioriza ceea ce simt. Insa, in timp copilul invata sa isi gestioneze mai bine emotiile si sa isi stapaneasca furia si impulsivitatea – in general in jurul varstei de 7 ani.
Agresivitatea – comportament invatat?
De obicei, copiii imita anumite comportamente pe care le vad in jur, atunci cand parintele este agresiv in anumite situatii de exemplu, alti membri ai familiei, alti copii, vecini etc. Este practic un comportament invatat. Poate fi legat si de expunerea la TV, la anumite filme, desene animate cu un continut mai violent, jocuri video etc.
Agresivitatea este legata si de:
- gelozia intre frati;
- testarea limitelor sociale;
- faptul ca cel mic nu se simte in siguranta, frica;
- lipsa de atentie din partea parintilor sau a ingrijitorilor;
- faptul ca anumite nevoi emotionale nu sunt satisfacute;
- factori prenatali si genetici – predispozitie genetice ce poate duce la anumite comportamente mai agresive;
- anumite situatii dificile din viata copilului – tensiuni si probleme in familie, divortul parintilor, probleme de sanatate ale unui membru al familiei, mutarea la o scoala noua sau intr-un oras nou etc., dar si probleme mai grave si traume emotionale, ca pierderea unei persoane dragi, pedepsele fizice si violenta, abuzurile, bullying-ul asupra lui etc.;
- uneori poate fi vorba despre anumite afectiuni si tulburari – inclusiv ADHD, tulburari de spectru autist, tulburarea de conduita, intarzieri de limbaj, anumite probleme comportamentale sau emotionale.
→ Citeste si: Prietenia la copii – importanta relatiilor de prietenie in copilarie
Ce solutii exista pentru a reduce agresivitatea?
Cum reactionam cand copilul devine agresiv?
- Atunci cand observati un comportament agresiv, interveniti imediat pentru a-l opri. Cea mai buna reactie este una minima. Spuneti simplu „Nu lovi. Il doare.” Apoi, fie redirectionati atentia copilului, fie il indepartati din acel mediu. Este important sa opriti acel comportament, care ar putea pune in pericol copilul sau alte persoane. Linistiti copilul, conectandu-va cu el, prin imbratisare in mod ideal.
- Stabiliti contact vizual cu cel mic, folositi un ton bland si conectati-va, pentru a se simti in siguranta.
- Este foarte important sa va pastrati calmul, pentru ca daca veti raspunde tot cu agresivitate, nu veti face decat sa intariti acel comportament. Evitati pedepsele, evitati umilirea copilului sau invinovatirea. De fapt, modul in care gestionati un anumiti conflict voi, ca parinti, trebuie sa fie un model pentru cum ar trebui si el sa invete sa gestioneze conflictele.
- Nu cedati in fata copilului – daca acel comportament agresiv este dat de faptul ca isi doreste o anumita jucarie sau vrea sa obtina ceva, daca veti ceda, copilul va invata ca trebuie si este suficient sa reactioneze agresiv pentru a obtine ceea ce vrea.
- Poate fi primul impuls sa tineti pe moment lectii de moralitate. Insa, este bine sa asteptati pana cand copilul se calmeaza, pentru a le putea procesa mai bine.
Dupa ce copilul se calmeaza:
- Odata ce copilul s-a calmat, este timpul sa discutati despre acea situatie cu blandete. Intrebati-l ce i-a provocat acele reactii, validati-i emotiile, dar spuneti-i ca nu este acceptabil sa aiba un comportament violent.
- Discutati despre empatie, despre efectele violentei asupra oamenilor si tehnici mai eficiente de reglare a emotiilor. Vorbiti despre agresivitate, ce este moral si ce nu, in ce fel comportamentul agresiv ii afecteaza pe cei din jur.
- Stabiliti reguli clare privind comportamentele negative si consecintele lor.
- Este nevoie de consecventa in corectarea unui comportament agresiv. Nu ignorati anumite comportamente agresive, dupa ce cu o zi inainte i-ati spus ca nu este un comportament potrivit. Lipsa de consecventa poate cauza confuzie in mintea copilului cu privire la agresivitate.
- De fiecare data cand cel mic isi controleaza emotiile si are un comportament adecvat, laudati acel comportament si oferiti feedback pozitiv.
- Limitati expunerea copilului la violenta, inclusiv emisiuni violente, anumite stiri, jocuri video etc. In general se recomanda limitarea timpului petrecut in fata ecranelor la copii.
→ Iti recomandam si: Parenting cu mai putini „NU” – alternative la „nu” cand vrei sa stabilesti limite
Ajutati copilul sa isi gestioneze mai bine emotiile
In primul rand, este important sa aflati cauzele din spatele agresivitatii copilului si sa identificati factorii declansatori. De asemenea, tineti cont de dezvoltarea copilului atunci cand va stabiliti anumite asteptari din partea lui. Este important sa aveti asteptari realiste. Ajutati copilul sa isi inteleaga, recunoasca si sa numeasca emotiile, pentru a favoriza dezvoltarea capacitatii de a exprima verbal ceea ce simte si ce vrea.
Copilul are nevoie de validarea emotiilor. Toate explicatiile si discutiile trebuie facute cand copilul s-a linistit, pentru a fi mai usor de inteles. De asemenea, invatati copilul ca este responsabil de actiunile sale. Incurajati-l sa isi ceara iertare dupa ce se calmeaza si sa devina responsabil de faptele sale.
Alte recomandari pentru parinti
Retineti ca agresivitatea copilului si faptul ca loveste alti copii nu are de cele mai multe ori nicio legatura cu abilitatile voastre de parinti. Nu luati lucrurile personal si nu va invinovatiti pentru comportamentul copilului. Retineti ca in timp va invata sa isi proceseze emotiile, insa are nevoie de rabdarea voastra si de sprijin. Este important sa aveti asteptari realiste privind capacitatea copilului de a intelege si respecta anumite reguli, de a reactiona sau de a-si controla emotiile si impulsurile.
In cazul in care agresivitatea copilului va ingrijoreaza si persista, solicitati ajutor de specialitate. De exemplu, solicitati sprijin daca:
- cel mic pana in jurul varstei de aproximativ 7 ani nu are capacitatea de a-si regla emotiile si de a-si stapani impulsurile si loveste alti copii;
- este agresiv fizic sau verbal, este foarte nervos si iritabil;
- devine frustrat foarte usor;
- se infurie foarte tare si apar dificultati de relationare cu ceilalti etc.
Uneori poate fi vorba despre o tulburare de comportament sau o problema emotionala sau de invatare. Medicul va va indruma catre un psiholog sau psihiatru, pentru a identifica exact problema si pentru a oferi tratamentul adecvat.
Vezi si: Cum sa ai grija de tine ca mamica.
Referinte:
(1) https://childmind.org/article/aggression-in-children-causes/
(2) https://parentingscience.com/aggression-in-children/
(3) https://www.verywellfamily.com/discipline-strategies-to-manage-aggression-in-children-1094953
(4) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2538723/
(5) https://www.aacap.org/AACAP/Families_and_Youth/Facts_for_Families/FFF-Guide/Understanding-Violent-Behavior-In-Children-and-Adolescents-055.aspx
(6) http://parentingscience.com/behavior-problems-disruptive/
Sursa foto: Pixabay, Pexels
