Dismenoree este termenul medical pentru crampe sau dureri menstruale. Iata care sunt cauzele, factorii de risc, simptomele, precum si sfaturi si metode de tratament.
CUPRINS:
1. Ce este dismenoreea?
2. Cauze si factori de risc
3. Care sunt simptomele dismenoreei?
4. Metode de diagnostic
5. Tratament si sfaturi
Ce este dismenoreea?
Durerea asociata cu menstruatia se numeste dismenoree. Dismenoreea sau crampele menstruale sunt dureri la nivelul abdomenului inferior. Daca pentru unele femei perioada menstruala este una usoara si fara prea mult disconfort, in alte cazuri durerea e atat de severa incat interfera cu activitatea zilnica obisnuita.
Tipuri de dismenoree
Dismenoreea poate fi primara sau secundara:
- dismenoreea primara – apare la prima menstruatie si continua pe tot parcursul vietii, de obicei, si poate cauza crampe menstruale severe si frecvente din cauza contractiilor uterine severe si anormale;
- dismenoreea secundara – are la baza o cauza fizica, de obicei apare mai tarziu in viata si poate fi cauzata de o alta afectiune, cum ar fi boala inflamatorie pelvina sau endometrioza.
Dismenoreea apare mai ales la adolescente si la fetele cu varsta de aproximativ 20 ani si tinde sa se reduca odata cu varsta. Are si o cauza ereditara. Aproximativ 50% dintre femei se confrunta cu un anumit grad de dismenoree si pana la 10% au crampe suficient de severe incat nu isi pot desfasura activitatea normala la locul de munca sau la scoala pana la 3 zile pe luna.
Cauze si factori de risc
Cauza dismenoreei nu este pe deplin inteleasa. Femeile cu dismenoree primara au contractii anormale ale uterului din cauza unui dezechilibru chimic in organism. De exemplu, prostaglandina chimica regleaza contractiile uterului.
Dismenoreea secundara este cauzata de alte afectiuni medicale, cel mai adesea endometrioza.
Uterul se contracta de-a lungul ciclului menstrual al unei femei. In timpul menstruatiei, uterul se contracta mai puternic. Cand uterul se contracta prea mult, poate pune presiune asupra vaselor de sange din apropiere, intrerupand aportul de oxigen catre tesutul muscular al uterului. Durerea rezulta atunci cand o parte a muschiului pierde pentru scurt timp aportul de oxigen.
Cauze dismenoree primara
Se crede ca dismenoreea primara este legata de eliberarea de prostaglandine uterine, substante chimice care stimuleaza contractiile uterine si eliminarea mucoasei uterine. Femeile cu crampe severe par sa produca mai multe prostaglandine decat femeile cu crampe usoare sau fara crampe. Durerea rezulta din eliberarea acestor hormoni atunci cand se elimina endometrul in timpul perioadei menstruale. Asta duce la contractia uterului si la scaderea fluxului sangvin catre uter.
Cauze dismenoree secundara
Dismenoreea secundara poate fi cauzata de o serie de afectiuni, inclusiv:
- fibroame – tumori benigne care se dezvolta in peretele uterin sau sunt atasate de acesta;
- adenomioza – tesutul care acopera uterul (numit endometru) incepe sa se dezvolte in peretii musculari;
- o infectie cu transmitere sexuala;
- endometrioza;
- boala inflamatorie pelvina;
- un chist ovarian sau o tumora;
- utilizarea unui dispozitiv intrauterin (DIU), o metoda de contraceptie.
Factori de risc
Factorii care pot face ca durerea din dismenoreea primara sa fie si mai grava includ:
- uter retrovers;
- menstruatii lungi, intense sau neregulate;
- sedentarism;
- stres psihologic sau social;
- fumatul si consumul de alcool;
- supraponderalitate;
- istoric familial de dismenoree;
- aparitia menstruatiei inainte de varsta de 12 ani.
Care sunt simptomele dismenoreei?
Principalul simptom al dismenoreei este durerea. Durerea pare in abdomenul inferior in timpul menstruatiei si poate fi resimtita si la nivelul soldurilor, al spatelui inferior sau al coapselor. Caracteristicile dismenoreei sau crampelor menstruale includ:
- crampe la nivelul abdomenului inferior care pot fi intense;
- durere care incepe cu 1 – 3 zile inainte de menstruatie, atinge pragul maxim la 24 de ore de la debutul menstruatiei si dispare in 2 – 3 zile;
- durere constanta;
- durere care iradiaza la nivelul spatelui sau coapselor.
De asemenea, uneori femeile se confrunta si cu greata, diaree, dureri de cap, ameteli. Uneori, cheaguri sau bucati de tesut sangeros din mucoasa uterului sunt expulzate din uter, provocand durere. Durerea poate fi spasmodica (adica apar crampe pelvine intense la inceputul fluxului menstrual) sau congestiva (ca o durere profunda, constanta). Simptomele dismenoreei secundare incep adesea mai repede in ciclul menstrual decat in cazul dismenoreei primare si, de obicei, dureaza mai mult. La 5 -15% dintre femeile cu dismenoree primara, durerea este atat de severa incat afecteaza activitatile zilnice si poate duce la incapacitatea de a desfasura activitatea la munca sau la scoala.
Complicatii
Crampele menstruale nu provoaca alte complicatii medicale, dar pot interfera cu activitatea zilnica. Anumite afectiuni asociate cu crampe menstruale pot cauza totusi complicatii. De exemplu, endometrioza poate provoca probleme de fertilitate. Boala inflamatorie pelvina poate duce la cicatrizarea tesutului trompelor uterine, crescand riscul ca un ovul fertilizat sa se implanteze in afara uterului (sarcina ectopica).
Metode de diagnostic
In cazul crampelor menstruale severe, medicul va efectua un examen fizic, examen pelvin sau alte teste. Acestea ii permit sa diagnosticheze sau sa excluda cauza durerii. Ecografia ii permite medicului sa vada daca sunt chisturi ovariene. Daca se suspecteaza dismenoree secundara, pot fi necesare teste suplimentare.
Cand solicitam ajutor medical?
Daca durerile menstruale afecteaza capacitatea de a efectua activitati de baza in fiecare luna, poate fi timpul sa discutati cu un ginecolog. Discutati cu medicul despre simptome si daca aveti oricare dintre urmatoarele:
- cel putin 3 menstruatii dureroase la rand;
- eliminarea de cheaguri de sange;
- crampe insotite de diaree si greata;
- durere pelvina severa in lipsa menstruatiei.
Crampele bruste sau durerea pelviana pot fi semne de infectie. O infectie netratata poate provoca tesut cicatricial care afecteaza starea organelor pelvine si poate duce la infertilitate. Daca aveti simptome de infectie, solicitati asistenta medicala prompta:
- febra;
- dureri pelvine severe;
- durere brusca, mai ales daca ati putea fi gravida;
- scurgeri vaginale urat mirositoare.
Tratament si sfaturi
Medicul va poate prescrie medicamente sau alte remedii, in functie de cauza dismenoreei. Tratamentul va depinde de severitatea si cauza principala a durerii. Daca infectiile cu transmitere sexuala provoaca durerea, medicul va va prescrie antibiotice pentru a elimina infectia. Dismenoreea primara este tratata de obicei cu medicamente, cum ar fi un medicament analgezic, ca ibuprofen sau naproxen. Unii medici pot prescrie medicamente hormonale. Pilulele contraceptive orale contin hormoni care previn ovulatia si reduc severitatea crampelor menstruale. Acesti hormoni pot fi, de asemenea, administrati sub mai multe alte forme: injectie, plasture, dispozitiv intrauterin etc. Greata si varsaturile pot fi ameliorate cu un medicament antigreata (antiemetic), dar aceste simptome dispar de obicei fara tratament, pe masura ce crampele se reduc.
Antidepresivele sunt uneori prescrise pentru a ajuta la diminuarea unora dintre schimbarile de dispozitie asociate cu sindromul premenstrual. Chirurgia poate trata endometrioza sau fibromul uterin. Aceasta este o optiune daca alte tratamente nu au avut succes. In cazuri rare, o histerectomie (indepartarea chirurgicala a uterului) este o optiune daca alte tratamente nu au functionat si durerea este severa.
Atentie!
Femeile care dupa 3 luni de tratament nu raspund la tratamentul cu antiinflamatoare nesteroidiene si contraceptive hormonale pot avea dismenoree secundara. Tratamentul pentru dismenoreea secundara va varia in functie de cauza principala. Laparoscopia de diagnostic, alte tratamente hormonale sau stimularea nervoasa electrica transcutanata (TENS) sunt potentiali pasi urmatori.
Sfaturi pentru ameliorarea durerii
In plus fata de tratamentele de mai sus, alte tratamente nemedicinale pentru reducerea dismenoreei includ:
- folosirea unui tampon de incalzire sau o sticla cu apa fierbinte pe abdomen sau pe spate – de asemenea, se poate folosi o perna pentru apa calda sau o perna pentru mijloc;
- o baie calda;
- masajul usor al abdomenului;
- exercitii usoare, cum ar fi intinderi, mersul pe jos sau ciclismul – exercitiile fizice pot imbunatati fluxul sangvin si pot reduce durerea pelvina (activitatea fizica, inclusiv sexul, ajuta la ameliorarea crampelor menstruale pentru unele femei);
- odihna;
- yoga.
De asemenea, puteti lua in considerare terapii alternative, cum ar fi hipnoza, suplimene pe baza de plante sau acupunctura. Suplimentele se iau, insa, DOAR la recomandarile medicului. Multe dintre ele pot interactiona cu alte medicamente. Medicul poate, de asemenea, recomanda suplimente de vitamina B6, vitamina B1, vitamina E, acizi grasi Omega3, calciu sau magneziu.
Terapii alternative
Majoritatea terapiilor alternative pentru tratarea crampelor menstruale nu au fost studiate suficient pentru ca medicii sa le recomande. Cu toate acestea, unele tratamente alternative ar putea ajuta. Unul dintre ele este acupunctura. Acupunctura presupune introducerea unor ace extrem de subtiri prin piele in puncte specifice ale corpului. Unele studii au aratat ca acupunctura ajuta la ameliorarea crampelor menstruale. O alta varianta poate fi stimularea nervoasa electrica transcutanata (TENS). Un dispozitiv TENS se conecteaza la piele folosind plasturi adezivi cu electrozi. Electrozii furnizeaza un nivel variabil de curent electric pentru a stimula nervii. TENS ar putea functiona ridicand pragul pentru semnalele de durere si stimuland eliberarea analgezicelor naturale ale corpului (endorfine). In studii, TENS a fost mai eficient decat un placebo in ameliorarea durerilor menstruale.
La fel ca acupunctura, presopunctura presupune si stimularea anumitor puncte de pe corp, dar cu o presiune usoara a pielii in locul acelor. Desi cercetarile sunt limitate, se pare ca presopunctura poate fi mai eficienta decat un placebo in ameliorarea crampelor menstruale.
Referinte:
(1) https://academic.oup.com/epirev/article/36/1/104/566554
(2) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5585876/
(3) https://www.aafp.org/afp/2014/0301/p341.html
(4) https://www.glowm.com/section_view/heading/Dysmenorrhea/item/9
(5) https://www.healthline.com/health/painful-menstrual-periods
(6) https://www.medicalnewstoday.com/articles/318532
