Ce este mastita?
Mastita este o inflamatie a sanului cauzata de obicei de o infectie. Poate sa apara in orice etapa de alaptare, desi este mai frecventa in primele 6 luni de alaptare. In plus, poate sa apara atat la femeile care nu alapteaza, cat si la femeile care alapteaza. Mastita in timpul alaptarii se numeste uneori mastita puerperala sau mastita de lactatie. La cele care nu alapteaza, se numeste mastita periductala.
Tipuri de mastita
Mastita poate sau nu sa implice o infectie. Daca inflamatia apare fara infectie, este de obicei cauzata de staza de lapte. Staza de lapte este acumularea de lapte in tesutul mamar al femeilor care alapteaza. Cu toate acestea, inflamatia cauzata de staza laptelui progreseaza de obicei spre inflamatie cu infectie. Asta pentru ca laptele stagnant ofera un mediu in care bacteriile pot sa se dezvolte rapid. Mastita cauzata de o infectie este cea mai frecventa forma. Bacteriile, de obicei Staphylococcus aureus, patrund si infecteaza tesutul mamar.
Ce cauzeaza mastita?
Mastita apare de obicei atunci cand bacteriile patrund in san prin mamelon. Poate sa apara si atunci cand un canal de lapte se infunda. Factorii de risc pot include timpul prelungit intre sesiunile de alaptare sau pompare, infundarea canalelor de lapte, atasare deficitara la san, mameloane crapate, purtarea sutienelor prea stranse si istoric de mastita.
Care sunt simptomele mastitei?
Pe langa umflare, durere si roseata care apar in mod obisnuit intr-o infectie a sanului, sanul se poate simti cald la atingere. De asemenea, poate aparea febra usoara si alte simptome asemanatoare gripei (cum ar fi frisoane) – simptomele apar adesea brusc. Este obisnuit sa experimentati o senzatie de durere sau de arsura in timpul alaptarii si stare generala de rau. Sanul poate fi umflat sau rosu, iar roseata ar putea avea un model in forma de pana.
Semnele ca mastita se agraveaza includ ganglioni limfatici umflati si durerosi la axila de langa sanul afectat, ritm cardiac rapid si simptome asemanatoare gripei care se agraveaza. Mastita poate duce la un abces al sanului, care se simte ca o masa dura si dureroasa la nivelul sanului.
Cum este diagnosticata mastita?
Medicul poate diagnostica mastita pe baza simptomelor. Testarea nu este de obicei necesara. Medicul va pune intrebari despre afectiune si apoi va face un examen fizic. Daca aveti o infectie severa sau daca infectia nu raspunde la tratament, medicul va poate cere o proba de lapte matern pentru a identifica exact bacteriile care cauzeaza infectia.
Tratament
Medicul va poate prescrie un antibiotic – un antibiotic sigur de utilizat in timpul alaptarii. Daca medicul va prescrie antibiotice, luati-le conform instructiunilor. Nu incetati sa le luati doar pentru ca va simtiti mai bine. Trebuie sa urmati cursul complet de tratament. Daca tratamentul nu functioneaza la inceput, medicul va poate analiza o proba de lapte matern in laborator pentru a ajuta la identificarea tipului de bacterii ce provoaca infectia.
E important sa consumati multe lichide si puteti aplica pe san comprese calde sau reci. Inainte de alaptare, asezati o compresa calda si umeda pe sanul afectat timp de aproximativ 15 minute. Incercati acest lucru de cel putin 3 ori pe zi pentru ca mareste fluxul de lapte in san. Masarea sanului afectat poate, de asemenea, creste fluxul de lapte. Medicul poate recomanda si ibuprofen pentru a reduce durerea, febra si umflarea asociate mastitei. Mastita netratata poate duce la abces mamar, infectii severe, sepsis si intarcare timpurie.
Pot continua sa alaptez daca am mastita?
Alaptarea de la sanul afectat este sigura pentru copil. De fapt, cel mai bun mod de a trata mastita este sa goliti sanii alaptand foarte des. Daca nu puteti alapta, utilizati o pompa pentru san sau stoarceti manual laptele de la sani la fiecare cateva ore. Daca este prea dureros sa incepeti cu sanul afectat, incercati mai intai sa hraniti copilul de la sanul sanatos. Apoi, dupa scurgerea laptelui, alaptati de la sanul afectat. Daca mameloanele sunt prea crapate si dureroase pentru a alapta, stoarceti manual laptele sau folositi o pompa de san pentru a goli sanul de lapte. De asemenea, puteti folosi sisteme de protectie pentru mamelon.
Puteti lua in considerare obtinerea ajutorului de la un consultant in lactatie. O astfel de persoana este specializata in a ajuta femeile care alapteaza.
Laptele matern se modifica in timpul mastitei. Exista o crestere a nivelurilor de lactoferina si anticorpi precum imunoglobina secretorie A (IgA). Aceste substante imune protejeaza copilul in timp ce aveti o infectie. Nivelurile de sodiu cresc, de asemenea, ceea ce poate face ca laptele matern sa aiba un gust usor sarat.
Asigurati-va ca pozitionati corect copilul la san si copilul se ataseaza bine. Astfel, e mai putin probabil sa va confruntati cu mameloane dureroase, crapate, iar copilul poate suge bine la san. Schimbati pozitiile de alaptare de fiecare data cand alaptati pentru a ajuta la golirea ambilor sani.
Mastita vs. Canal infundat
Mastita se dezvolta adesea din canalele infundate, astfel incat simptomele mastitei tind sa fie mai intense. Daca aveti un canal infundat, durerea va fi limitata chiar in jurul zonei afectata. In caz de mastita, intregul san se va simti dureros si umflat. De asemenea, va fi rosu si va fi cald la atingere. Spre deosebire de canalele infundate, mastita afecteaza de obicei intregul corp. Pot sa apara simptome asemanatoare gripei, inclusiv febra, frisoane si stare generala de slabiciune sau epuizare.
Cum puteti preveni mastita?
Nu puteti preveni complet mastita, dar exista pasi pe care ii puteti lua in considerare pentru a incerca sa reduceti riscul de a o dezvolta:
- Asigurati-va ca bebelusul este bine pozitionat la san.
- Alternati pozitiile de hranire.
- Ingrijiti atent sfarcurilor dureroase si crapate.
- Alaptati copilul cat mai des. Asigurati-va ca sanii sunt goliti – ambii sani. Daca trebuie sa sariti peste o hranire, pompati laptele folosit o pompa de san sau manual.
- Evitati sa purtati sutiene prea stranse care limiteaza sau restrictioneaza eliberarea laptelui.
