Citeste despre riscul de formare a cheagurilor de sange in sarcina, ce complicatii pot sa apara, cum actioneaza anticoagulantele in sarcina si cand se recomanda.
CUPRINS:
1. Riscul de cheaguri de sange in sarcina
2. Cheagurile de sange in sarcina – ce probleme pot cauza?
3. Anticoagulantele in sarcina – cand se recomanda?
Riscul de cheaguri de sange in sarcina
In mod normal, organismul formeaza cheaguri de sange pentru a opri sangerarea dupa o leziune sau o taietura. Insa, uneori, cheagurile de sange pot bloca partial sau complet fluxul de sange intr-un vas, cum ar fi o vena sau o artera. Oricine poate dezvolta un cheag de sange, dar aveti un risc mai mare in timpul sarcinii si pana la 3 luni dupa nastere.
In timpul sarcinii, creste riscul de tromboembolism venos – nu sarcina in sine duce la formarea de cheaguri, dar creste riscul – hipercoagulabilitate. Riscul este mai mare daca gravida are trombofilie subiacenta. Scopul terapiei cu anticoagulante este de a impiedica formarea de cheaguri de sange, mai ales pentru femeile cu risc de tromboza venoasa profunda, fibrilatie, disfunctie ventriculara stanga etc. Insa, acestea pot avea o serie de riscuri pentru fat. Tratamentele cu anticoagulante in sarcina pot avea un anumit impact asupra sanatatii fatului si a mamei, astfel ca exista anumite controverse. Este important sa se aleaga tipurile si dozele corecte de anticoagulante.
De ce femeile gravide au risc mai mare de cheaguri de sange?
Modificarile naturale in corpul unei femei in timpul sarcinii, nasterii si perioadei de minimum 3 luni dupa nastere pot duce la un risc mai mare de aparitie a cheagurilor de sange. In timpul sarcinii, sangele unei femei se coaguleaza mai usor pentru a reduce pierderile de sange in timpul travaliului si al nasterii. Fibrinoliza si sistemul natural de coagulare sufera o serie de modificari astfel, pentru a pregati organismul pentru nastere, atunci cand este necesar sa faca fata unei eventuale pierderi de sange. Prin urmare, se activeaza mecanismele de coagulare. Modificarile sunt mai mari in al doilea trimestru si al treilea. Creste nivelul de fibrinogen, factorul VII al coagularii, factorul VIII, factorul X. De asemenea, se observa cresteri usoare si cand vine vorba despre factorul II sau protrombina.
La femeile insarcinate, sangele poate sa circule mai greu in picioare mai tarziu in timpul sarcinii, deoarece copilul in crestere pune presiune pe vasele de sange din zona pelvisului. De asemenea, sedentarismul din sarcina si faptul ca se reduce mobilitatea – si uneori gravida are nevoie de repaus si odihna prelungita – pot creste riscurile.
Cheaguri de sange la femeile insarcinate tind sa se formeze in venele profunde ale picioarelor. Aceasta afectiune este cunoscuta sub numele de tromboza venoasa profunda. Tromboza venoasa profunda si embolia pulmonara sunt cunoscute in mod colectiv sub numele de tromboembolism venos.
Cheagurile de sange in sarcina – ce probleme pot cauza?
Daca aveti un cheag de sange sau o forma de trombofilie, este mai mare riscul de complicatii care pot afecta sanatatea mamei si a bebelusului, inclusiv:
- Cheaguri de sange in placenta – Un cheag de sange in placenta poate opri fluxul de sange catre copil.
- Infarct – Poate sa apara atunci cand un cheag de sange blocheaza fluxul sangvin si de oxigen catre inima. Fara sange si oxigen, inima nu poate pompa bine sangele, iar muschiul cardiac afectat poate muri. Un atac de cord poate duce la leziuni cardiace de durata sau la deces.
- Restrictia cresterii intrauterine
- Avort spontan
- Insuficienta placentara – cand placenta nu functioneaza atat de bine pe cat ar trebui, astfel incat copilul primeste mai putina hrana si oxigen.
- Preeclampsie
- Nastere prematura
- Embolie pulmonara – Un cheag de sange se poate deplasa de la locul in care s-a format in alta zona a corpului. Cand cheagul ajunge intr-un plaman, se numeste embolie pulmonara si poate cauza niveluri scazute de oxigen in sange. Este o urgenta si o cauza principala de deces in timpul sarcinii.
- Accident vascular cerebral
- Tromboza – Apare atunci cand se formeaza un cheag de sange intr-un vas si blocheaza fluxul de sange. Cel mai adesea se intampla in venele profunde ale picioarelor, dar poate sa apara si in alte zone ale corpului – tromboza venoasa cerebrala de exemplu. Tromboembolism venos este atunci cand un cheag de sange se desprinde si circula prin sange catre organe vitale, cum ar fi creierul, plamanii sau inima.
Tromboembolism venos in sarcina – factori de risc
Factorii de risc inclus istoricul de tromboembolism, trombofilia congenitala sau diferite probleme cu factorii de coagulare, varsta peste 35 ani, disgravidia, preeclampsie etc.
Riscul de a dezvolta un cheag de sange in timpul sarcinii este crescut si de:
- istoric de cheaguri de sange;
- predispozitie genetica la cheaguri de sange;
- obezitate;
- imobilitate prelungita;
- nasteri multiple.
Tromboza venoasa profunda in sarcina – simptome
Cel mai evident simptom al trombozei venoase profunde este umflarea si durerea puternica sau sensibilitatea la unul dintre picioare. Pana la 90% dintre cazuri apar la piciorul stang. Alte simptome includ:
- durere de picior cand stati in picioare sau va miscati;
- durere de picior care se agraveaza atunci cand indoiti piciorul in sus spre genunchi;
- piele calda in zona afectata;
- piele rosie in spatele piciorului, de obicei sub genunchi;
- umflare usoara pana la severa.
Embolia pulmonara este rara in timpul sarcinii, dar mai frecventa la gravide decat la femeile care nu sunt insarcinate. Simptomele includ:
- scurtarea brusca a respiratiei;
- durere in piept sau senzatie de strans in piept;
- o tuse care produce sputa cu urme de sange;
- batai rapide ale inimii.
Anticoagulantele in sarcina – cand se recomanda?
Medicamentele anticoagulante fluidifica sangele si pot reduce riscul de cheaguri. Pot fi recomandate in caz de tromboza venoasa profunda, fibrilatie, tromboembolism pulmonar sau orice risc de cheaguri de sange.
Tratamentul cu anticoagulante se intrerupe inainte de nastere din cauza riscului de hemoragie. In general, heparina este cel mai folosit medicament anticoagulant – nu traverseaza placenta si nu are efecte secundare la fat. Diluantele sangvine sunt in general sigure, dar exista o serie de masuri de precautie importante de luat in timpul sarcinii. Unul dintre medicamentele pentru subtierea sangelui – warfarina – poate provoca uneori probleme bebelusului. Warfarina poate interfera uneori cu cresterea normala a oaselor la bebelus. Tratamentul cu heparina este mai sigur pentru copil, deoarece acest medicament nu traverseaza placenta in circulatia bebelusului, iar timpul de injumatatire este mai mic.
Este important ca tratamentul cu heparina sa fie monitorizat atent in sarcina, astfel incat subtierea sangelui sa fie la nivelul potrivit. Acest lucru va asigura ca sangele nu este prea subtire, ceea ce poate provoca sangerari. De asemenea, este important sa va mentineti la o greutate sanatoasa in timpul sarcinii si sa faceti miscare – acest lucru reduce riscul aparitiei cheagurilor de sange.
Referinte:
(1) https://www.acc.org/latest-in-cardiology/ten-points-to-remember/2016/10/10/22/03/anticoagulation-during-pregnancy-evolving-strategies
(2) https://www.cdc.gov/ncbddd/dvt/features/blood-clots-pregnant-women.html
(3) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/2426029/
