Alimentatia copilului mic – iata ce trebuie sa includa mesele copilului mic, care sunt alimentele cele mai importante si alte recomandari utile.
Bazele nutritiei copilului mic
Fundamentul alimentatiei sanatoase pentru copiii mici este o relatie sanatoasa cu alimentele si construirea unei legaturi puternice si de incredere in propriul corp. Etapa de „copil mic” (sau toddler in engleza) reprezinta perioada 1-3 ani. De la 1 la 3 ani, copiii mici vor incepe sa manance mai multe alimente solide. O alimentatie buna ii ofera copilului ceea ce are nevoie pentru crestere, sanatate si energie. → Citeste si Ghid alimentatie bebelusi – nutritie si echipament de hranire.
Este important sa ii oferiti copilului o varietate de alimente din fiecare grupa, cu gusturi, texturi si culori diferite. Studiile arata ca stabilirea obiceiurilor alimentare care sa includa o varietate de alimente consumate in medii sigure si pozitive atunci cand copiii sunt foarte mici – exact cand se formeaza preferintele alimentare – favorizeaza modelele alimentare pozitive pe tot parcursurl vietii.
In functie de varsta, greutate si nivelul de activitate, copiii mici au nevoie de aproximativ 1.000-1.400 de calorii pe zi. Hranirea copiilor mici (cu varste cuprinse intre 1 – 3 ani) poate fi adesea o provocare pentru parinti. Asta pentru ca in acest moment au loc mai multe etape de dezvoltare. Copiii mici se straduiesc sa obtina independenta si control. Rata lor de crestere incetineste si odata cu aceasta vine si scaderea apetitului. Aceste modificari pot ingreuna mesele si hranirea.
Este important ca parintii sa ofere structura si sa stabileasca limite pentru copil. Stabiliti un program clar de mese si gustari, fiti flexibili privind preferintele celor mici si fiti realisti in ceea ce priveste cantitatile de alimente. Marimea portiei ar trebui sa fie aproximativ un sfert din dimensiunea unei portii pentru adulti.
Alaptarea si consumul de lapte praf
Laptele matern este singura sursa de hrana sau bautura de care copilul are nevoie in primele 6 luni. → Aflati mai multe despre beneficiile alaptarii. Alaptarea exclusiva in primele 6 luni are multe beneficii pentru sugar si mama. Principalul dintre acestea este protectia impotriva infectiilor gastro-intestinale. Laptele matern este, de asemenea, o sursa importanta de energie si nutrienti la copii. Poate furniza jumatate sau mai mult din necesarul caloric al unui copil intre 6 si 12 luni si o treime din necesarul caloric intre 12 – 24 de luni.
Alaptarea prelungita inseamna alaptarea dupa varsta de 1 an. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda alaptarea exclusiva la san pana la varsta de 6 luni si ulterior continuarea alaptarii pana la varsta de 2 ani sau peste. Chiar si dupa primul an de viata, laptele matern continua sa ofere nutrienti importanti copilului – in asociere cu o diversificare corecta – atat timp cat acest lucru este confortabil pentru mama si pentru copil.
Laptele de crestere pentru copii
Laptele de crestere este laptele praf pentru copiii de 1-3 ani. Este special conceput pentru a completa alimentatia copiilor mici. Contine nutrienti esential care sa sustina cresterea si dezvoltarea copilului. Poate compensa anumite deficiente nutritionale din etapa de diversificare. Acesta nu are rolul de a inlocui alimentele solide sau laptele matern si nici nu promoveaza intarcarea – doar suplimenteaza necesarul de nutrienti al copilului. Se recomanda aproximativ 300 ml lapte de crestere pe zi, dar este indicat sa solicitati sfatul medicului pediatru.
Lactatele in alimentatia copilului mic
🥛 Laptele de vaca nu este recomandat in primele 12 luni de viata. Cu toate acestea, laptele de vaca fortificat este o componenta alimentara importanta a dietei unui copil mic (1-3 ani) datorita proteinelor de inalta calitate, calciului si vitaminelor A si D. Laptele este o parte importanta a alimentatiei unui copil mic. Ofera calciu si vitamina D pentru a ajuta la dezvoltarea oaselor puternice. Copiii mici ar trebui sa aiba un aport de aproximativ 700 mg de calciu si 600 UI de vitamina D (care ajuta la absorbtia calciului) pe zi. Aceasta nevoie de calciu este satisfacuta daca cei mici primesc zilnic cele 2-3 portii recomandate de lactate – o portie inseamna cam 150 ml lapte, 100 g iaurt, 20 g branza tare, 60 g branzeturi moi etc. Insa, acele portii ofera mai putin de jumatate din necesarul de vitamina D, asa ca medicii recomanda adesea suplimente de vitamina D.
In general, copiii cu varsta cuprinsa intre 12 – 24 de luni ar trebui sa consuma lapte integral pentru furnizarea grasimilor alimentare de care au nevoie pentru cresterea normala si dezvoltarea creierului. Daca supraponderalitatea sau obezitatea reprezinta o problema – sau daca exista antecedente familiale de obezitate, colesterol ridicat sau boli de inima – discutati cu medicul pentru a vedea daca se poate administra lapte cu un continut redus de grasimi. Dupa varsta de 2 ani, majoritatea copiilor pot trece la lapte cu continut scazut de grasimi sau lapte fara grasimi. Medicul va poate ajuta sa decideti ce fel de lapte este potrivit pentru copil.
Alimentele bogate in fier
Copiii mici au nevoie de aproximativ 7 mg de fier in fiecare zi. Dupa varsta de 12 luni, sunt expusi riscului de deficienta de fier, deoarece nu mai consuma adesea lapte praf sau formula imbogatita cu fier. De asemenea, este posibil sa nu consume alimente solide bogate in fier pentru a compensa.
Deficitul de fier poate afecta cresterea si poate duce la probleme de invatare si de comportament. De asemenea, poate duce la anemie cu deficit de fier. Pentru a ajuta la prevenirea deficitului de fier:
- Oferiti mai multe alimente bogate in fier (carne, peste, cereale imbogatite, fasole, tofu).
- Cand oferiti mese bogate in fier, includeti alimente care contin vitamina C (cum ar fi rosii, broccoli, portocale,si capsuni), care imbunatatesc absorbtia fierului in organism.
- Continuati sa serviti cereale imbogatite cu fier pana cand copilul are 18-24 de luni.
Alimentatia copilului mic – necesarul de proteine
Doza recomandata de proteine pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 1 – 3 ani este de 13 g pe zi. Aceasta cantitate poate fi gasita in aproximativ 50-60 g de alimente bogate in proteine in fiecare zi. Aceasta cerinta poate fi indeplinita prin cateva portii de alimente cu un continut ridicat de proteine sau mai multe portii de alimente cu un continut scazut de proteine pe tot parcursul zilei.
Alimentele care pot ajuta copilul sa-si indeplineasca necesarul de proteine includ:
- leguminoase;
- carne si peste;
- oua;
- iaurt;
- quinoa, orez brun, ovaz;
- tofu;
- nuci si seminte.
Alimentatia copilului mic – necesarul de cereale
Copiii mici ar trebui sa primeasca 40-80 g de cereale in fiecare zi. Cel putin jumatate din consumul de cereale ar trebui sa fie sub forma de cereale integrale, cum ar fi paine integrala, orez brun, ovaz integral si alte alimente procesate minim. Aceste alimente ofera mai multe fibre si substante nutritive decat variantele rafinate.
Consumul de legume si fructe
🍅 Incercati sa oferiti o varietate de legume pe parcursul saptamanii si retineti ca, daca un copil nu mananca o anumita leguma, e totusi important sa nu fortati, dar sa lasati alimentele pe masa pentru expunere. Pot fi necesare mai mult de 15-20 de expuneri inainte ca un copil sa accepte un aliment. Oferiti-le celor mici legume proaspete si variate, de toate culorile: legume de culoare verde inchis, legume portocalii si rosii, legume amidonoase etc.
Se recomanda sa evitati sau sa limitati consumul de sucuri de fructe – oferiti in general fructe intregi, ca parte a meselor sau gustarilor.
Grasimi si uleiuri
Cpiii mici au nevoie ca aproximativ 30% din aportul lor caloric sa provina din grasimi sanatoase. Aceasta recomandare ajunge sa insemne in jur de 25-35 g de grasimi si uleiuri pe zi. Majoritatea acestor grasimi vor fi furnizate in alte alimente pe care le consuma copilul, cum ar fi untul de arahide, uleiul folosit pentru gatit, grasimea din peste etc. Includeti surse de grasimi in dieta copilului, cum ar fi nuci si alte oleaginoase, avocado si peste gras (somonul si tonul sunt cateva exemple). Cand gatiti, utilizati grasimi precum uleiul de masline si uleiul de avocado.
Consumul de zahar
Ce facem cu alimentele care nu se incadreaza perfect intr-una dintre aceste categorii, cum ar fi dulciurile? Realitatea este ca, chiar daca se recomanda evitarea dulciurilor pentru copiii mici, probabil ca inevitabil se vor intalni cu acestea. Important este sa fie consumate cu moderatie. Incercati sa intarziati cat mai mult introducerea zaharului adaugat – si limitati pe cat posibil consumul.
Atentie!
Este important sa evitati alimentele care pot provoca sufocare, precum bucati prea mari de carne, bomboane tari, alimente dure, alimente foarte lipicioase. De asemenea, copilul poate avea unele alergii alimentare. Cele mai frecvente alergii alimentare sunt alergia la proteinele din lapte de vaca, alergia la oua, la alune, nuci, soia, grau, peste si crustacee.
Alimentatia copilului mic – alte sfaturi:
- Limitati consumul de sucuri. Incurajati in schimb consumul de fructe intregi.
- Nu folosi desertul si hrana in general ca recompensa.
- Nu uitati ca cei mici invata prin exemplu, astfel ca oferiti modele sanatoase cand vine vorba despre alimentatie si fiti un exemplu pentru copil.
- Acordati copilului suficient timp pentru a manca. De asemenea, lasati copilul sa manance singur – este o parte importanta a dezvoltarii, iar cel mic are nevoie sa atinga mancarea, sa o miroase, sa o guste etc.
- Incurajati mesele fara surse de distragere – fara telefon, televizor, tableta. Trebuie incurajate mesele in familie, intr-un mediu linistit si placut, pentru a ne putea concentra pe alimente.
Referinte:
(1) https://raisingchildren.net.au/toddlers/nutrition-fitness
(2) https://www.healthychildren.org/English/ages-stages/toddler/nutrition/Pages/default.aspx
(3) https://www.cdc.gov/nutrition/infantandtoddlernutrition/index.html
(4) https://www.stanfordchildrens.org/en/topic/default?id=toddler-nutrition-90-P02291
(5) https://kidshealth.org/en/parents/toddler-food.html
(6) https://medlineplus.gov/toddlernutrition.html
